Ma!!! ne merge prost, dar macar avem o alinare, avem un presedinte glumet... Un Base care cred ca il rivalizeaza cu succes pe Bula...
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, joi seară, la aniversarea a zece ani de la privatizarea Uzinelor Dacia, că el conduce un Logan şi, răspunzând întrebării unui jurnalist, a apreciat că autoturismul său merge mai bine decât Guvernul.
Preşedintele Traian Băsescu s-a urcat în două noi modele Dacia, Duster şi Sandero Stepway.
După ce s-a urcat în Dacia Duster, şeful statului a fost întrebat de un jurnalist străin dacă îi place modelul, Băsescu răspunzând că el conduce un Logan.
Jurnalistul a insistat, întrebându-l pe preşedinte dacă autoturimul său merge mai bine decât Guvernul, Băsescu replicând pe un ton glumeţ: "Da, mai bine decât Guvernul!".
Sursa: Mediafax
Ma intreb oare are legatura cu Boc faptul ca Loganul Basescian merge bine? Eu stiu?!? poate mecanicii sunt mai buni, sau poate copilotul stie sa tina harta mai bine.
Oricum mi se pare mult mai eficient, in ceea ce priveste Guvernul, sa ii dam lui Boc un GPS, sau macar o busola sa se duca... la treaba lui.
Mai departe presedintele a spus ca i se pare interesant Sandero Stepway dar, ca nu are deocamdata bani sa isi schimbe masina... Pai se poate??? In ce tara traim??? ajunge un biet presedinte, un biet tata, sa nu isi permita o amarat de semi-jeep romanesc, iar fata sa sa aiba Land Rover?? Asta da nedreptate!!! O sa ne trezim ca maine poimaine, apasat de dificultatile financiare, presedintele va trebui sa se mute la fiica sa, cerand un ajutor (deh! ca omul amarat) pentru un medicament, o mancare, o bucata de paine... Pai se poate??? Faceti ceva si dati si domnului presedinte mai multi bani, ca nu se poate ca fata sa sa castige mult mai mult decat el...
Friday, July 3, 2009
Wednesday, June 24, 2009
Au furat tot!!!
Guvernul s-a confruntat, în aprilie, cu pericolul de a nu putea plăti salarii şi pensii
"Guvernul s-a confruntat, la sfârşitul lunii aprilie, cu pericolul real de a nu avea posibilitatea să achite salariile şi pensiile, dar momentul a fost depăşit, fiind depuse eforturi ca fondurile să fie asigurate din buget, potrivit premierului Emil Boc.
Întrebat, la Realitatea TV, dacă în perioada mandatului de prim-ministru a existat vreun pericol real de a nu plăti salariile şi pensiile, Boc a răspuns că nu a fost departe de un asemenea moment, apărut la sfârşitul lunii aprilie.
"Nu am fost departe de un asemenea moment. Am depăşit momentul, vârful acela, sper să nu mai apară altul. Dar am făcut eforturi, am echilibrat, am plătit salariile şi pensiile la timp, cu banii pe care îi avem în buget, cu prevederile bugetare", a spus Boc.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în luna aprilie, că banii din împrumutul extern care vor fi puşi la dispoziţia Guvernului ar putea fi folosiţi, în cazuri excepţionale, în funcţie de evoluţia crizei economice, şi pentru salariile şi pensiile mici. "
Sursa: Mediafax
Coeficienţii din legea unică de salarizare, reduşi cu circa 40%
"Coeficienţii discutaţi, miercuri, de Guvern pentru stabilirea grilei de salarizare unică în sectorul bugetar au fost cu aproximativ 40% mai mici raportat la nivelurile analizate anterior, fiind cuprinse între 5,4 şi 2,3 salarii minime pe economie, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse ministeriale.
Coeficienţii se aplică la fiecare grilă de ierarhizare a funcţiilor.
Proiectul de lege urmează să fie discutat în continuare de Guvern cu sindicatele.
Guvernul va decide la începutul lunii septembrie, din punct de vedere politic, procedura prin care va promova proiectul de salarizare unică în sectorul bugetar şi nu exclude alte variante decât asumarea răspunderii, deşi aceasta reprezintă în continuare principala soluţie, a declarat premierul Boc."
Sursa: Mediafax
Am pus aceste doua stiri pentru ca am ajuns in sfarsit la momentul zero al falimentul sistemului politic din Romania. Incapabili de a gestiona o criza, guvernantii tot spun ca vor trebui sa respecte anumite reguli impuse de acordul cu FMI. In acelasi timp, nimeni nu sufla un cuvant despre unde au disparut miliardele imprumutate...
Urmeaza vremuri grele pentru toti: bugetari, firme mici, mijlocii sau pur si simplu persoane fizice... Mai putin pentru cei care deja si-au facut "plinul" de pe urma poporului si care acum isi cauta solutii unde sa depuna banii sustrasi dintr-un buget vlaguit.
Apropo de economia romaneasca prabusita, prognoza mea optimista este de o scadere de 20% a economiei romanesti. Despre PIB nu suflu nici un cuvant...
"Guvernul s-a confruntat, la sfârşitul lunii aprilie, cu pericolul real de a nu avea posibilitatea să achite salariile şi pensiile, dar momentul a fost depăşit, fiind depuse eforturi ca fondurile să fie asigurate din buget, potrivit premierului Emil Boc.
Întrebat, la Realitatea TV, dacă în perioada mandatului de prim-ministru a existat vreun pericol real de a nu plăti salariile şi pensiile, Boc a răspuns că nu a fost departe de un asemenea moment, apărut la sfârşitul lunii aprilie.
"Nu am fost departe de un asemenea moment. Am depăşit momentul, vârful acela, sper să nu mai apară altul. Dar am făcut eforturi, am echilibrat, am plătit salariile şi pensiile la timp, cu banii pe care îi avem în buget, cu prevederile bugetare", a spus Boc.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în luna aprilie, că banii din împrumutul extern care vor fi puşi la dispoziţia Guvernului ar putea fi folosiţi, în cazuri excepţionale, în funcţie de evoluţia crizei economice, şi pentru salariile şi pensiile mici. "
Sursa: Mediafax
Coeficienţii din legea unică de salarizare, reduşi cu circa 40%
"Coeficienţii discutaţi, miercuri, de Guvern pentru stabilirea grilei de salarizare unică în sectorul bugetar au fost cu aproximativ 40% mai mici raportat la nivelurile analizate anterior, fiind cuprinse între 5,4 şi 2,3 salarii minime pe economie, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse ministeriale.
Coeficienţii se aplică la fiecare grilă de ierarhizare a funcţiilor.
Proiectul de lege urmează să fie discutat în continuare de Guvern cu sindicatele.
Guvernul va decide la începutul lunii septembrie, din punct de vedere politic, procedura prin care va promova proiectul de salarizare unică în sectorul bugetar şi nu exclude alte variante decât asumarea răspunderii, deşi aceasta reprezintă în continuare principala soluţie, a declarat premierul Boc."
Sursa: Mediafax
Am pus aceste doua stiri pentru ca am ajuns in sfarsit la momentul zero al falimentul sistemului politic din Romania. Incapabili de a gestiona o criza, guvernantii tot spun ca vor trebui sa respecte anumite reguli impuse de acordul cu FMI. In acelasi timp, nimeni nu sufla un cuvant despre unde au disparut miliardele imprumutate...
Urmeaza vremuri grele pentru toti: bugetari, firme mici, mijlocii sau pur si simplu persoane fizice... Mai putin pentru cei care deja si-au facut "plinul" de pe urma poporului si care acum isi cauta solutii unde sa depuna banii sustrasi dintr-un buget vlaguit.
Apropo de economia romaneasca prabusita, prognoza mea optimista este de o scadere de 20% a economiei romanesti. Despre PIB nu suflu nici un cuvant...
Thursday, June 18, 2009
Staulul cu Europarlamentari
Asaaaaa.... promisesem sa scriu despre europarlamentare, cand s-or mai linisti apele. Deci sa facem recensamantul si sa ne bagam europarlamentarii in staul. Avem: una bucata consilier prezidential care a primit girul basescian intru a candida, una bucata fiica buzata si siliconata, o gramada de pesedei si penelei si pedelei, unguri, doi peremisti (ca la orice joc de sah) si un becali (scris asa intentionat) care inca nu are voie sa vada Parlamentul European deocamdata decat la tv.
Lineup-ul este super marfa, abia astept sa inceapa show-ul... e bine totusi ca mai exportam ceva din umorul nostru, cu tot cu protagonisti. Sunt sigur ca odata ce Eba, Vadim si Jiji vor ajunge pe culoarele PE si in comisiile de specialitate, nimic nu va mai fi la fel...
Raman o mie de intrebari in urma acestor alegeri, de genul: de unde a avut Eba bani de campanie, de ce au fost infiintate linii turistice electorale pe 7 iunie si, bineinteles de ce nu a candidat si Roxy manelista???
Fac pariu ca daca si ea il avea in spate pe Basescu Valorosu' sigur prindea un mandat.
(PS: Imi cer scuze, si precizez ca nu fac parte din aceeasi oala, fata de cei cativa europarlamentari care intr-adevar au demonstrat ca isi merita postul, prin lucrul pe care l-au depus in eurocomisii in mandatul trecut... se stiu ei...)
Lineup-ul este super marfa, abia astept sa inceapa show-ul... e bine totusi ca mai exportam ceva din umorul nostru, cu tot cu protagonisti. Sunt sigur ca odata ce Eba, Vadim si Jiji vor ajunge pe culoarele PE si in comisiile de specialitate, nimic nu va mai fi la fel...
Raman o mie de intrebari in urma acestor alegeri, de genul: de unde a avut Eba bani de campanie, de ce au fost infiintate linii turistice electorale pe 7 iunie si, bineinteles de ce nu a candidat si Roxy manelista???
Fac pariu ca daca si ea il avea in spate pe Basescu Valorosu' sigur prindea un mandat.
(PS: Imi cer scuze, si precizez ca nu fac parte din aceeasi oala, fata de cei cativa europarlamentari care intr-adevar au demonstrat ca isi merita postul, prin lucrul pe care l-au depus in eurocomisii in mandatul trecut... se stiu ei...)
Friday, June 12, 2009
Asaaaa!!! un pic despre cei pe care ii trimitem in PE (pentru cei retarzi & Eba PE = Parlamentul European)
N-am scris despre "europarlamentare", probabil ca voi scrie dupa ce imi va trece greata... nu am votat, mi s-au dat si bani ca sa votez, nu am vrut, nu am avut pe cine sa aleg... dar despre aceste lucruri mai incolo, un pic...
In schimb am gasit pe cineva care a scris despre "europarlamentare" un editorial foarte interesant:
Gigi, dă tu o băşină în plenul PE şi salvează-ne!
Am văzut, aşadar, că reflexul prostirii poporului a subjugat conştiinţa politicianului român şi în ultima campanie electorală. Cu oile pe dealuri, cu critica asupra guvernului sau cu degetul pe hartă, confundând judeţele României cu localităţile şi invers, poporul a mai fost, încă odată, martorul lucrăturii asupra sa.
Nimeni nu a explicat poporului de ce ar fi trebuit să se încoloneze disciplinat, la vot, pentru a trimite 33 de navetişti în Europa şi, mai ales, ce vor face ăia acolo, dacă tot fac naveta. Poporul a primit, însă, iar, câte 40-50 de lei pe cap de bovină purtătoare de ştampilă pentru a vota mituitorul şi a plecat acasă, rânjind tembel, fericit fiind că a produs ceva în sfânta zi a votului europarlamentarilor.
Iar la Bruxelles, am trimis ce a ştiut acest popor, în 20 de ani, să dea mai bun: tembeli, psihotici, seminţari, dive siliconate şi câţiva intelectuali dezorientaţi de postura puţin jenantă în care se află. Pentru că, nu-i aşa, e greu să ieşi parlamentar european din postura de independent, dacă nu ai susţinerea unui clan bine definit şi milităreşte coordonat. Iar intelectualii, ăia puţini care au ales să respire UE decât RO, au plecat capul, înţelegând puterea votului de clan.
Totuşi, drama poporului român se poate transforma, de această dată, în avantaj clar. Avem o singură condiţie: aceea ca Gigi Becali să se comporte în plenul Parlamentului European, ca la el, în Pipera, acolo unde scuipă seminţe pe câine.
Dacă Gigi se va concentra şi va fi în stare să tragă trei băşini puternice, româneşti, în timpul discursului lui Frau Merkel sau să hăhăie scuipând seminţe în capul colegilor din faţă, tocmai atunci când venerabilul Barosso vorbeşte despre politicile convergente de mediu, suntem salvaţi, oameni buni!
Şi dacă acelaşi idol al tineretului român se va scărpina în cur pe holurile PE, neavând altceva mai bun de făcut, din motive de limbă aromână stăpânită la perfecţie, şi îşi va parca elicopterul pe gazonul din faţa parlamentului, unde va împărţi bani la cetăţenii bruxelezi, că aşa vrea muşchii lui de bişniţar arogant de Românica, ţara românească este salvată de la colaps.
Pentru că, stimaţi cititori, de-abia atunci poporul frate european va realiza dimensiunea tâmpeniei acceptării României în UE de acum doi ani, când şi-a luat ţeapă şi a pus botul la vorbele manglitorilor noştri din politică referitoare la reformele care se produc în România mai dese decât tirajul la Loganul cu un airbag pentru şomerii nemţi.
Atunci, francezii, olandezii, nemţii, belgienii şi italienii vor înţelege că, dacă nu vin încoace să ne schimbe pamperşii, să ne construiască drumurile, să bage bani în cultură, turism, educaţie, şi chiar să ne cumpere cu totul, vor pierde înzecit pe termen lung, iar lebedele de la Viena vor dispărea iar, o generaţie întreagă pusă pe rotisor, din motive de foame naţională acută din Românica.
Pentru că, doamnelor şi domnilor, poporul român nu e în stare să îşi mănânce liniştit scovergile, precum cinstiţii vecini bulgari sau unguri. Nu! Poporul român vă va fura şi chiloţii din cur, băi, olandezilor şi italienilor, iar tradiţiile voastre milenare se vor muta în curtea ţiganilor din România, unde statuetele voastre din San Pietro se vor pişa la fel de civilizat alături de cal, merţan şi de palatul cu turnuleţe.
Cu cât mai repede ne face Gigi de panaramă la Bruxelles, cu atât mai bine pentru naţie. De aceea, rog respectuos domnii de la DNA şi celelalte instituţii care îi blochează lui Jiji drumul spre succes să cedeze, pentru binele unei ţări întregi, sătulă de autodeterminare, şi să îl lase pe oier acolo unde Dumnezeu a vrut să îl trimită. Pur şi simplu. Adică nu, scuze, pac, pac!
Sebastian Ignat
www.citytoday.ro
In schimb am gasit pe cineva care a scris despre "europarlamentare" un editorial foarte interesant:
Gigi, dă tu o băşină în plenul PE şi salvează-ne!
Am văzut, aşadar, că reflexul prostirii poporului a subjugat conştiinţa politicianului român şi în ultima campanie electorală. Cu oile pe dealuri, cu critica asupra guvernului sau cu degetul pe hartă, confundând judeţele României cu localităţile şi invers, poporul a mai fost, încă odată, martorul lucrăturii asupra sa.
Nimeni nu a explicat poporului de ce ar fi trebuit să se încoloneze disciplinat, la vot, pentru a trimite 33 de navetişti în Europa şi, mai ales, ce vor face ăia acolo, dacă tot fac naveta. Poporul a primit, însă, iar, câte 40-50 de lei pe cap de bovină purtătoare de ştampilă pentru a vota mituitorul şi a plecat acasă, rânjind tembel, fericit fiind că a produs ceva în sfânta zi a votului europarlamentarilor.
Iar la Bruxelles, am trimis ce a ştiut acest popor, în 20 de ani, să dea mai bun: tembeli, psihotici, seminţari, dive siliconate şi câţiva intelectuali dezorientaţi de postura puţin jenantă în care se află. Pentru că, nu-i aşa, e greu să ieşi parlamentar european din postura de independent, dacă nu ai susţinerea unui clan bine definit şi milităreşte coordonat. Iar intelectualii, ăia puţini care au ales să respire UE decât RO, au plecat capul, înţelegând puterea votului de clan.
Totuşi, drama poporului român se poate transforma, de această dată, în avantaj clar. Avem o singură condiţie: aceea ca Gigi Becali să se comporte în plenul Parlamentului European, ca la el, în Pipera, acolo unde scuipă seminţe pe câine.
Dacă Gigi se va concentra şi va fi în stare să tragă trei băşini puternice, româneşti, în timpul discursului lui Frau Merkel sau să hăhăie scuipând seminţe în capul colegilor din faţă, tocmai atunci când venerabilul Barosso vorbeşte despre politicile convergente de mediu, suntem salvaţi, oameni buni!
Şi dacă acelaşi idol al tineretului român se va scărpina în cur pe holurile PE, neavând altceva mai bun de făcut, din motive de limbă aromână stăpânită la perfecţie, şi îşi va parca elicopterul pe gazonul din faţa parlamentului, unde va împărţi bani la cetăţenii bruxelezi, că aşa vrea muşchii lui de bişniţar arogant de Românica, ţara românească este salvată de la colaps.
Pentru că, stimaţi cititori, de-abia atunci poporul frate european va realiza dimensiunea tâmpeniei acceptării României în UE de acum doi ani, când şi-a luat ţeapă şi a pus botul la vorbele manglitorilor noştri din politică referitoare la reformele care se produc în România mai dese decât tirajul la Loganul cu un airbag pentru şomerii nemţi.
Atunci, francezii, olandezii, nemţii, belgienii şi italienii vor înţelege că, dacă nu vin încoace să ne schimbe pamperşii, să ne construiască drumurile, să bage bani în cultură, turism, educaţie, şi chiar să ne cumpere cu totul, vor pierde înzecit pe termen lung, iar lebedele de la Viena vor dispărea iar, o generaţie întreagă pusă pe rotisor, din motive de foame naţională acută din Românica.
Pentru că, doamnelor şi domnilor, poporul român nu e în stare să îşi mănânce liniştit scovergile, precum cinstiţii vecini bulgari sau unguri. Nu! Poporul român vă va fura şi chiloţii din cur, băi, olandezilor şi italienilor, iar tradiţiile voastre milenare se vor muta în curtea ţiganilor din România, unde statuetele voastre din San Pietro se vor pişa la fel de civilizat alături de cal, merţan şi de palatul cu turnuleţe.
Cu cât mai repede ne face Gigi de panaramă la Bruxelles, cu atât mai bine pentru naţie. De aceea, rog respectuos domnii de la DNA şi celelalte instituţii care îi blochează lui Jiji drumul spre succes să cedeze, pentru binele unei ţări întregi, sătulă de autodeterminare, şi să îl lase pe oier acolo unde Dumnezeu a vrut să îl trimită. Pur şi simplu. Adică nu, scuze, pac, pac!
Sebastian Ignat
www.citytoday.ro
Thursday, June 11, 2009
Friday, June 5, 2009
Am dovada... lenea e sanatoasa!!!
Uitati ce am primit pe mail de la unul din grupurile in care sunt inscris:
Lenea lungeste viata!
Persoanele care nu prea se inghesuie sa munceasca si care au oroare de exercitiile fizice banuiau de multa vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii de stiinta: lenea prelungeste viata.
Doi cercetatori germani, dr. Peter Axt si fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii: Cum s-o lasi mai moale si sa traiesti mai mult") in care explica pe larg faptul ca toti oamenii poseda o cantitate limitata de "energie vitala" si ca viteza cu care este consumata, determina precis speranta de viata a fiecarei persoane.
Cei doi mai spun ca activitatile care sunt mari consumatoare de energie, precum "trasul de fiare" intr-o sala de forta, accelereaza imbatranirea si fac organismul mai susceptibil la imbolnavire. "Un stil de viata mai relaxat este important pentru sanatate. Daca ai o viata stresanta si faci exercitii fizice in exces, organismul produce hormoni care determina instalarea hipertensiunii" , afirma Axt-Gadermann.
Ea a adaugat ca una dintre diferentele- cheie intre oamenii mai lenesi si cei hiperactivi este ca organismele mai active produc mai multi "radicali liberi" - molecule instabile de oxigen despre care se crede ca ar accelera imbatranirea. Mai mult, "lenea este, de asemenea, importanta pentru un sistem imunitar sanatos pentru ca celulele specializate in apararea organismului sunt mai puternice in conditii de relaxare decat in situatii de stres". Iar in timpul relaxarii si metabolismul este mai lent, producandu-se mai putini radicali liberi.
Atat Axt-Gadermann, 34 de ani, cat si tatal sau, in varsta de 65 de ani, au fost alergatori de cursa lunga, ceea ce le permite sa sustina ca vorbesc in cunostinta de cauza. Totodata, ei afirma ca rasul este o alternativa mai sanatoasa decat alergarea sau exercitiile fizice.
In carte, cei doi cercetatori mai spun ca lenea este foarte buna si pentru creier. Asta pentru ca exercitiile fizice sau stresul duc la producerea unui excedent de cortisol, un hormon care vatama neuronii si provoaca pierderi de memorie si senilitate prematura...
Acum ma intelegeti!?!
Lenea lungeste viata!
Persoanele care nu prea se inghesuie sa munceasca si care au oroare de exercitiile fizice banuiau de multa vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii de stiinta: lenea prelungeste viata.
Doi cercetatori germani, dr. Peter Axt si fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii: Cum s-o lasi mai moale si sa traiesti mai mult") in care explica pe larg faptul ca toti oamenii poseda o cantitate limitata de "energie vitala" si ca viteza cu care este consumata, determina precis speranta de viata a fiecarei persoane.
Cei doi mai spun ca activitatile care sunt mari consumatoare de energie, precum "trasul de fiare" intr-o sala de forta, accelereaza imbatranirea si fac organismul mai susceptibil la imbolnavire. "Un stil de viata mai relaxat este important pentru sanatate. Daca ai o viata stresanta si faci exercitii fizice in exces, organismul produce hormoni care determina instalarea hipertensiunii" , afirma Axt-Gadermann.
Ea a adaugat ca una dintre diferentele- cheie intre oamenii mai lenesi si cei hiperactivi este ca organismele mai active produc mai multi "radicali liberi" - molecule instabile de oxigen despre care se crede ca ar accelera imbatranirea. Mai mult, "lenea este, de asemenea, importanta pentru un sistem imunitar sanatos pentru ca celulele specializate in apararea organismului sunt mai puternice in conditii de relaxare decat in situatii de stres". Iar in timpul relaxarii si metabolismul este mai lent, producandu-se mai putini radicali liberi.
Atat Axt-Gadermann, 34 de ani, cat si tatal sau, in varsta de 65 de ani, au fost alergatori de cursa lunga, ceea ce le permite sa sustina ca vorbesc in cunostinta de cauza. Totodata, ei afirma ca rasul este o alternativa mai sanatoasa decat alergarea sau exercitiile fizice.
In carte, cei doi cercetatori mai spun ca lenea este foarte buna si pentru creier. Asta pentru ca exercitiile fizice sau stresul duc la producerea unui excedent de cortisol, un hormon care vatama neuronii si provoaca pierderi de memorie si senilitate prematura...
Acum ma intelegeti!?!
Thursday, June 4, 2009
Hai la citit!!!
Intr-o lume plina de pitzipoance, Boci, Ebe, Nikite, etc. m-am gandit sa va recomand o carte SERIOASA...
Ultimul Papa (La Muerte del Papa) , de Luis Miguel Rocha...
Romanul Ultimul Papa combina fapte reale si fictiune intr-o povestire palpitanta centrata pe moartea misterioasa a Papei Ioan Paul I in 1978. Relatari din presa din perioada respectiva constituiau un tablou incetosat a ceea ce s-a intamplat cu adevarat cu Sfintia Sa. Chiar si rapoartele din perioada respectiva erau controversate. Ultimul Papa s-a dezvoltat din aceste incosistente. Cartea lui Rocha dezvolta aceste teorii ale conspiratiei intr-un thriller incitant. Povestea se constuieste pe doua coordonate, aparent fara legatura intre ele :
1978. Pe data de 29 septembrie, lumea se trezeste cu vestea socanta a mortii subite a lui Ioan Paul I, ales papa cu doar treizeci si trei de zile inainte. Reactia oficiala a Vaticanului reteaza orice speculatie in legatura cu cauza unui incident neasteptat: papa, spun ei, un om cu o sanatate subreda, a suferit pur si simplu un atac de cord.
2006. Sarah Monteiro, jurnalist, se intoarce acasa, la Londra, in urma unei vacante. Acasa o asteapta un plic care contine doua documente ciudate: o lista de nume si un mesaj codat. Din acest moment, viata lui Sarah este in pericol. Se trezeste in mijlocul unei conspiratii care implica conducatori religiosi fara scrupule, politicieni corupti si mercenari pregatiti sa-si vanda sufletele celei mai bune licitatii.
Povestea incepe in Vatican cand un cleric imbracat intr-o haina neagra se aventureaza prin camerele sacre ale Arhivelor Secrete . Cititorul este imediat prins de aceasta scena intriganta. Monseniorul se opreste pe moment pentru a pune niste hartii ingalbenite intr-un plic . Cand pleaca din Arhive, se intalneste cu un strain care il urmareste pana pe strazile Romei. Dupa ce e impuscat de catre strain, si inainte de a fi bagat intr-o masina, el reuseste sa introduca plicul intr-o cutie postala. Intre timp , in orele diminetii aceleiasi zile, sora Vincenza prepara cafeaua pe care sa i-o duca noului Papa, Ioan Paul I, ales cu numai 33 de zile inainte. Atunci cand se intoarce 15 miunute mai tarziu sa ii dea Papei medicamentele, taviţa arginitie pe care o lasase in faţa usii este neatinsa. Dupa ce intra in camera pentru a il verifica , il gaseste pe acesta mort. Soarta misteriosului plic este scoasa din nou la lumina atunci cand Sarah Monteiro, o juralista in Londra, se intoarce din vacanţa pentru a gasi acel plic indesat in cutia ei postala. Paginile ingolbenite din plic conţin nume nefamiliare si un mesaj codat. Iniţial ea nu e preocupata de aceasta lista, pana cand un strain intra in casa ei , si isi da seama ca lista aceea a pus-o in pericol. Cand incearca sa afle seminfiatia listei , decopera ca aceasta contine de asemenea cheia pentru accesul la cel mai inalt nivel de coruptie din Guvern si Biserica. Lista include posibil si numele tatalui sau . fuge pentru a scapa de pericolul posibil , si se apropie de o figura fantomatica, pe numele sau de cod Raphael. El promite sa ii dezvaluie inţelesul ascuns al listei si motivul pentru care ea este implicata. Sunt prinsi intr-un vartej al terorii si al inselatoriei in timp ce incearca sa afle ce s-a intamplat in timpul scurtului regim al Papei Ioan Paul I si cine a beneficiat de pe urma morţii acestuia. Acţiunile CIA-ului si ale Mafiei italiene sunt uimitoare , acestea fiind implicate in politicile Vaticanului. Autorul asigura ca acesta implicare nu mai este aceasi si in zillele noastre. In aceasta poveste, organizaţia religioasa P2 are o putere extrema in interirul Vaticanului.
Cartea incearca sa dezvaluie ce s-a intamplat cu adevarat in cele cateva zile de conducere a lui Ioan Paul I, planurile cui au fost brusc distruse in acea noapte si cine a beneficiat de dispariţia lui. Ediţia spaniola a aparut impreuna cu o brosura de 30 de pagini scrisa de catre renumitul jurnalist si scriitor Juan Arias, fost corespondent pentru El Pais Italia, caruia guvernul italian i-a decernat Premio a la Cultura.
Volumul, deja tradus in 11 limbi, a devenit in august 2008 bestseller in SUA. Ultimul papa va fi editata in limba romana in anul 2009, de catre Tritonic Editorial Grup, completand colecţia PREMIUM.
Ultimul Papa nu ofera indicii. Constituie un indiciu in sine si lasa multe sa fie descoperite inauntrul cartii, inclusiv un epilog scris de omul care sustine ca l-ar fi ucis pe Papa Ioan Paul I in noaptea de 29 Septembrie 1978. Totodata, cartea arunca putina lumina asupra unei realitati intunecate care ne arata ca nu putem sti cu adevarat cine ne conduce. Cine are puterea reala ? Rocha afirma : “ Cand va ganditi sa va invinuiti presedintele pentru ceva, ganditi-va din nou, ganditi-va mai departe. E important sa avem o doza sanatoasa de scepticism atunci cand vine vorba de ceea ce aflam din stiri si din ceea ce ne spune guvernul nostru. Nu totul este alb si negru. Lumea in care ne aflam e mult mai complicata . “
Editia spaniola a aparut impreuna cu o brosura de 30 de pagini scrisa de catre renumitul jurnalist si scriitor Juan Arias. Arias a fost corespondent pentru “El Pais”- cel mai renumit ziar spaniol in Italia si la Vatican si a fost recompensat cu premiul “Castiglione de Sicilia” pentru cel mai bun corespondent strain si “Premio a la Cultura” din partea guvernului italian. In biblioteca Vaticanului a descoperit singurul manuscris in dialectul lui Iisus din Nazaret pe care discipolii l-au urmat timp de secole. Este autorul a numeroase carti si lucreaza in prezent ca si corespondent pentru “El Pais” in Brazilia.
Urmatoarea sa carte va fi lansata in mai 2009.
Cel mai recent roman al sau, The Holy Bullet ( Bala Santa ) reprezinta inca un thriller rapid despre Vatican, amestecand faptele cu fictiunea si plecand de la teori infricosatoare , fascinante, dar plauzibile. De data aceasta intrebarea este : Care este adevarul din spatele asasinarii esuate asupra Papei Ioan Paul al II-lea care a avut loc in 1981? Cum a putut avea loc? Cine era acel om – Mehmet Ali Agca, cel care l-a impuscat si ranit serios pe Papa si care momentan e in inchisoare? Ce forte secrete controleaza Biserica Catolica? Volumul a fost tradus deja in 5 limbi.
Despre Autor:
Ultimul Papa (La Muerte del Papa) , de Luis Miguel Rocha...
Romanul Ultimul Papa combina fapte reale si fictiune intr-o povestire palpitanta centrata pe moartea misterioasa a Papei Ioan Paul I in 1978. Relatari din presa din perioada respectiva constituiau un tablou incetosat a ceea ce s-a intamplat cu adevarat cu Sfintia Sa. Chiar si rapoartele din perioada respectiva erau controversate. Ultimul Papa s-a dezvoltat din aceste incosistente. Cartea lui Rocha dezvolta aceste teorii ale conspiratiei intr-un thriller incitant. Povestea se constuieste pe doua coordonate, aparent fara legatura intre ele :1978. Pe data de 29 septembrie, lumea se trezeste cu vestea socanta a mortii subite a lui Ioan Paul I, ales papa cu doar treizeci si trei de zile inainte. Reactia oficiala a Vaticanului reteaza orice speculatie in legatura cu cauza unui incident neasteptat: papa, spun ei, un om cu o sanatate subreda, a suferit pur si simplu un atac de cord.
2006. Sarah Monteiro, jurnalist, se intoarce acasa, la Londra, in urma unei vacante. Acasa o asteapta un plic care contine doua documente ciudate: o lista de nume si un mesaj codat. Din acest moment, viata lui Sarah este in pericol. Se trezeste in mijlocul unei conspiratii care implica conducatori religiosi fara scrupule, politicieni corupti si mercenari pregatiti sa-si vanda sufletele celei mai bune licitatii.
Povestea incepe in Vatican cand un cleric imbracat intr-o haina neagra se aventureaza prin camerele sacre ale Arhivelor Secrete . Cititorul este imediat prins de aceasta scena intriganta. Monseniorul se opreste pe moment pentru a pune niste hartii ingalbenite intr-un plic . Cand pleaca din Arhive, se intalneste cu un strain care il urmareste pana pe strazile Romei. Dupa ce e impuscat de catre strain, si inainte de a fi bagat intr-o masina, el reuseste sa introduca plicul intr-o cutie postala. Intre timp , in orele diminetii aceleiasi zile, sora Vincenza prepara cafeaua pe care sa i-o duca noului Papa, Ioan Paul I, ales cu numai 33 de zile inainte. Atunci cand se intoarce 15 miunute mai tarziu sa ii dea Papei medicamentele, taviţa arginitie pe care o lasase in faţa usii este neatinsa. Dupa ce intra in camera pentru a il verifica , il gaseste pe acesta mort. Soarta misteriosului plic este scoasa din nou la lumina atunci cand Sarah Monteiro, o juralista in Londra, se intoarce din vacanţa pentru a gasi acel plic indesat in cutia ei postala. Paginile ingolbenite din plic conţin nume nefamiliare si un mesaj codat. Iniţial ea nu e preocupata de aceasta lista, pana cand un strain intra in casa ei , si isi da seama ca lista aceea a pus-o in pericol. Cand incearca sa afle seminfiatia listei , decopera ca aceasta contine de asemenea cheia pentru accesul la cel mai inalt nivel de coruptie din Guvern si Biserica. Lista include posibil si numele tatalui sau . fuge pentru a scapa de pericolul posibil , si se apropie de o figura fantomatica, pe numele sau de cod Raphael. El promite sa ii dezvaluie inţelesul ascuns al listei si motivul pentru care ea este implicata. Sunt prinsi intr-un vartej al terorii si al inselatoriei in timp ce incearca sa afle ce s-a intamplat in timpul scurtului regim al Papei Ioan Paul I si cine a beneficiat de pe urma morţii acestuia. Acţiunile CIA-ului si ale Mafiei italiene sunt uimitoare , acestea fiind implicate in politicile Vaticanului. Autorul asigura ca acesta implicare nu mai este aceasi si in zillele noastre. In aceasta poveste, organizaţia religioasa P2 are o putere extrema in interirul Vaticanului.
Cartea incearca sa dezvaluie ce s-a intamplat cu adevarat in cele cateva zile de conducere a lui Ioan Paul I, planurile cui au fost brusc distruse in acea noapte si cine a beneficiat de dispariţia lui. Ediţia spaniola a aparut impreuna cu o brosura de 30 de pagini scrisa de catre renumitul jurnalist si scriitor Juan Arias, fost corespondent pentru El Pais Italia, caruia guvernul italian i-a decernat Premio a la Cultura.
Volumul, deja tradus in 11 limbi, a devenit in august 2008 bestseller in SUA. Ultimul papa va fi editata in limba romana in anul 2009, de catre Tritonic Editorial Grup, completand colecţia PREMIUM.
Ultimul Papa nu ofera indicii. Constituie un indiciu in sine si lasa multe sa fie descoperite inauntrul cartii, inclusiv un epilog scris de omul care sustine ca l-ar fi ucis pe Papa Ioan Paul I in noaptea de 29 Septembrie 1978. Totodata, cartea arunca putina lumina asupra unei realitati intunecate care ne arata ca nu putem sti cu adevarat cine ne conduce. Cine are puterea reala ? Rocha afirma : “ Cand va ganditi sa va invinuiti presedintele pentru ceva, ganditi-va din nou, ganditi-va mai departe. E important sa avem o doza sanatoasa de scepticism atunci cand vine vorba de ceea ce aflam din stiri si din ceea ce ne spune guvernul nostru. Nu totul este alb si negru. Lumea in care ne aflam e mult mai complicata . “
Editia spaniola a aparut impreuna cu o brosura de 30 de pagini scrisa de catre renumitul jurnalist si scriitor Juan Arias. Arias a fost corespondent pentru “El Pais”- cel mai renumit ziar spaniol in Italia si la Vatican si a fost recompensat cu premiul “Castiglione de Sicilia” pentru cel mai bun corespondent strain si “Premio a la Cultura” din partea guvernului italian. In biblioteca Vaticanului a descoperit singurul manuscris in dialectul lui Iisus din Nazaret pe care discipolii l-au urmat timp de secole. Este autorul a numeroase carti si lucreaza in prezent ca si corespondent pentru “El Pais” in Brazilia.
Urmatoarea sa carte va fi lansata in mai 2009.
Cel mai recent roman al sau, The Holy Bullet ( Bala Santa ) reprezinta inca un thriller rapid despre Vatican, amestecand faptele cu fictiunea si plecand de la teori infricosatoare , fascinante, dar plauzibile. De data aceasta intrebarea este : Care este adevarul din spatele asasinarii esuate asupra Papei Ioan Paul al II-lea care a avut loc in 1981? Cum a putut avea loc? Cine era acel om – Mehmet Ali Agca, cel care l-a impuscat si ranit serios pe Papa si care momentan e in inchisoare? Ce forte secrete controleaza Biserica Catolica? Volumul a fost tradus deja in 5 limbi.
Despre Autor:
Luis Miguel Rocha s-a nascut in Portugalia, la Porto in 1976. Studiind stiinţe umane, a lucrat mai apoi in departamentul de producţie pentru televiziunea TVI. A petrecut mai apoi caţiva ani la Londra supervizand scenarii pentru diverse case de producţie britanice. In acest moment, scriitorul se dedica exclusiv scrisului si isi imparte timpul intre Porto si Londra. Primul sau roman, Um Pais Encantando, a fost publicat in 2005 . Traducerea spaniola a romanului, La Muerte del Papa, este o versiune usor modificata a originalului O Ultimo Papa. Pentru aceasta, autorul si echipa editoriala au lucrat impreuna pentru a face romanul sa se apropie de genul thriller. Traducerea spaniola a romanului La Muerte del Papa este o versiune usor modificata a originalului O Ultimo Papa.
PS: Pt cei curiosi ... NU AM LUAT NICI UN BAN PENTRU PROMOVAREA CARTII... pur si simplu mi s-a parut interesanta.
Imi pasa de trotuare!!!
Ca sa nu fiu acuzat ca lovesc numai in gasca portocalie si in cea maronie (sau ce dreaq culoare o fi aia de pe tricourile Eba... eu o vad maro, nu stiu, poate sunt daltonist), va arat pe "taticul" panotajelor ilegale.Trotuarul acesta a fost ocupat in intregime de Geoana si Severin... noroc cu trecatorii inventivi care le-au "ridicat poalele" celor doi ca sa poate trece linistiti.
Ciudat e mesajul "Ne pasa de Romania!"... Hai ma, baieti!?! chiar asa????
Greu cu Eba la Europarlamentare....
Candidatul independent (sâc!!!) la PE Elena Băsescu spune că îşi doreşte ca după alegerile din 7 iunie să nu mai fie considerată "veriga vulnerabilă" a lui Traian Băsescu, prin intermediul căreia acesta este atacat de adversarii politici, sau "măcar" ca "lumea" să nu o mai facă "agramată şi toantă". Într-un discurs tras probabil intr-un studio audio in care s-au tras duble asemanatoare celor pe care le tragea Andreea Banica pe vremea cand canta la Exxotic (adica cuvant, pauza, cuvant pauza... pe care apoi le asambla inginerul de sunet), Eba spune ca nu mai vrea sa joace rol de calcai al lui Achile pentru tatal sau... (sursa Mediafaxaudio)
Clar, de la atatea nopti pierdute prin cluburi, Eba delireaza deoarece nu cred ca toate afisele, calendarele si tricourile cu numele ei impartite prin marile orase sunt platite din pusculita dansei proprie si personala...
Pe de alta parte sunt convins ca Eba va intra in Parlamentul European... Mai ales ca taticului ei ii trec prin chelie tot felul de manevre ca aceasta :
In sms-uri scrie clar:
"Va rugam sa va prezentati maine, 03.06.2009, orele 18:00 la sala mare de la Directia Agricola (in spatele sediului PDL) pentru instructajul privind activitatea din sectiile de votare. Va reamintim ca trebuie sa aduceti cu dv si lista persoanelor care voteaza Elena Basescu.Cabinet parlamentar, Daniel Oajdea."(2 iunie 2009)
Doua dintre sms-urile primite de un membru PDL, cooptat duminica intr-o sectie de votare din Iasi. Presupun ca nu este singurul ...
Clar, de la atatea nopti pierdute prin cluburi, Eba delireaza deoarece nu cred ca toate afisele, calendarele si tricourile cu numele ei impartite prin marile orase sunt platite din pusculita dansei proprie si personala...
Pe de alta parte sunt convins ca Eba va intra in Parlamentul European... Mai ales ca taticului ei ii trec prin chelie tot felul de manevre ca aceasta :
In sms-uri scrie clar:
"La instruirea privind prezenta in sectiile de votare va rugam sa veniti cu o lista de 10 persoane care pe 7 iunie voteaza cu Elena Basescu. Data si ora instruirii vor fi comunicate maine, 2.06.2009.Cabinet parlamentar, Daniel Oajdea"(1 iunie 2009)
"Va rugam sa va prezentati maine, 03.06.2009, orele 18:00 la sala mare de la Directia Agricola (in spatele sediului PDL) pentru instructajul privind activitatea din sectiile de votare. Va reamintim ca trebuie sa aduceti cu dv si lista persoanelor care voteaza Elena Basescu.Cabinet parlamentar, Daniel Oajdea."(2 iunie 2009)
Doua dintre sms-urile primite de un membru PDL, cooptat duminica intr-o sectie de votare din Iasi. Presupun ca nu este singurul ...
Sursa SMS-urilor e aici
De data asta las membrii PDL cu cele 10 persoane de fiecare sa se duca la vot, sa se aleaga intre ei si sa ne reprezinte la PE persoane pentru care limba romana este o limba straina...
PS: Aseara am fost la circ si m-am hotarat sa nu mai pronunt niciodata substantivul CIRC cand vine vorba de politica romaneasca. Aseara am vazut ca toti cei de acolo isi castiga painea cu greu... din pacate nu pot spune acelasi lucru si despre politicienii nostri.
Wednesday, May 27, 2009
De ce nu o sa fiu niciodata comunist...
"Atunci cand justitia nu reuseste sa fie o forma de memorie, memoria singura poate sa fie o forma de justitie" Ana Blandiana
* Constantin Argetoianu, fost ministru de Justiţie (1918), ministru de Finanţe (1920), ministru de Interne (1931-1932), a murit în închisoarea din Sighet.
* Ioan Bălan, episcop greco-catolic de Lugoj, deţinut în casa patriarhală de la Dragoslavele, iar în 1950, în urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet.
* Sebastian Bornemisa (n. 1890 - d. 1953), gazetar, ministru secretar de stat la Cultură între 1937 - 1938, fost primar al Clujului şi al Orăştiei, mort în închisoarea Sighet.
* Constantin I.C. Brătianu, preşedinte al Partidului Naţional-Liberal. A murit în 1952 în închisoarea din Sighet.
* Gheorghe I. Brătianu (n. 1898 - d. 1953), istoric, profesor universitar. Nu a putut suporta torturile suferite, s-a sinucis prin strangulare în închisoarea din Sighet.
* Dumitru Burileanu, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet. * Ion Caraion (n. 1923 - d. 1986), poet; între 1950 - 1955 deţinut în închisorile de la Malmaison şi Jilava, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră. În 1958 condamnat la moarte pentru „trădare", apoi - prin comutare - la muncă silnică pe viaţă. Eliberat în 1964. Din 1981 a trăit în exil în Elveţia, unde a murit în 1986.
* Ion Cămărăşescu, licenţiat în drept la Paris, fost ministru de Interne (1921-1922), mort în închisoarea din Sighet.
* Tit-Liviu Chinezu, episcop greco-catolic, studii la Roma, profesor de filosofie la academia teologică din Blaj. În urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet, unde a murit.
* Ion Şerban Christu, doctor în drept la Paris, fost ministru (1934-1940). Mort la Sighet.
* Gavril Constantinescu (n. 1900 - d. 1961), învăţător în comuna Tătuleşti (Judeţul Olt), arestat în 1952. După ani îndelungaţi de detenţiune la Gherla, Aiud şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, eliberat cu sănătatea slăbită şi moare în 1961.
* Tancred Constantinescu, inginer, fost ministru al Industriei şi Comerţului (1923-1926). Mort la Sighet. * Constantin (Ticu) Dumitrescu (n. 1928), încă din liceu activ în organizaţia de tineret a Partidului Naţional-Ţărănesc. Permanent hărţuit de autorităţi, arestat şi torturat, în mai multe rânduri întemniţat.
* Grigore Dumitrescu, profesor de Drept Roman la Universitatea din Bucureşti, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
* Dumitrescu Haralambie, ofiţer veteran de război. Deţinut în închisoarea de la Aiud şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
* Radu Dumitrescu-Gyr, poet, 20 de ani din viaţă petrecuţi în închisoare. Poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane (1958) i-a atras condamnarea la moarte, pedeapsă comutată după un an la muncă silnică pe viaţă.
* Anton Durcovici, episcop catolic de Iaşi. Mort la Sighet.
* Horia Cosmovici (n. 1909 - d. 1998), avocat, preot, pictor; 18 ani de detenţie politică.
* Ion Flueraş (n. 1882- d. 1953), lider al Partidului Social-Democrat din Transilvania, ministru al sănătăţii în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Arestat în 1948. Decedat la Gherla la 7 iunie 1953, la vârsta de 71 de ani.
* Onisifor Ghibu, profesor universitar, arestat la 22 martie 1945 şi internat în lagărul de la Caracal.
* Stan Ghiţescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1926), fost ministru al Muncii. Mort la Sighet.
* Anton Golopenţia, sociolog, discipol al profesorului Dimitrie Gusti, arestat în 1950, moare un an şi jumătate mai târziu în penitenciarul Văcăreşti.
* Paul Goma (n. 1935), scriitor. În repetate rânduri arestat şi interogat. În anii 1956 - 1958 în închisoare, apoi până în 1963 cu domiciliu obligatoriu la Lăţeşti, azi Borduşani, Bărăgan. Arestat din nou în 1977, este eliberat şi reuşeşte să plece în Franţa.
* Gheorghe Grigorovici (n. 1871- d. 1950), lider social-democrat bucovinean, militant pentru unitatea naţional-politică a românilor şi pentru dreptate socială, deputat şi senator, mort în închisoarea Văcăreşti.
* Sergiu Grossu (n. 1920), teolog şi scriitor român
* Ion Gruia, profesor de drept constituţional la Universitatea din Bucureşti, fost ministru de Justiţie (1940). Mort la Sighet.
* Iuliu Hossu (n. 1885-d. 1970), cardinal greco-catolic şi doctor în filosofie. Vicepreşedinte al Sfatului Naţional de la Alba-Iulia, la 1 decembrie 1918. Închis din motive de conştiinţă între 1948 şi 1955, apoi cu domiciliu forţat până la sfârşitul vieţii (1970).
* Ion Ioanid, (n. 1926-d. 2003), student la drept, apoi exmatriculat. Arestat în 1952, acuzat de spionaj şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. Eliberat în 1964. Autorul monumentalei monografii în cinci volume: Închisoarea noastră cea de toate zilele. * Dimitrie Iov (n. 1908 - d. 1959), directorul Teatrului Naţional din Iaşi
* Ion Jovin, medic, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti, arestat în 1948 pentru motivul de a fi fost medicul lui Iuliu Maniu.
* Alexandru Lapedatu, profesor de Istorie la Universitatea din Cluj, secretar general al Academiei Române, fost ministru al Cultelor şi Artelor. Arestat la vârsta de 75 de ani; mort la Sighet. * Ion I. Lapedatu, fost ministru de Finanţe, guvernator al Băncii Naţionale, membru de onoare al Academiei Române. Mort la Sighet.
* Ion Macovei, fost director al CFR, fost ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor. Mort la Sighet.
* Iuliu Maniu (n. 1873 - d. 1953), unul din cei mai importanţi oameni de stat din istoria României, Preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc din România, fost prim-ministru, mort în închisoarea de la Sighet.
* Mihail Manoilescu, fost ministru, fost rezident regal; mort în închisoarea din Sighet.
* Ion Manolescu-Strunga, doctor în economie la Berlin, fost ministru al Industriei şi Comerţului. Mort la Sighet.
* Gheorghe Manu (n. 1903-d. 1961), fizician, coordonator al mişcării naţionale de rezistenţă (1945-1948), condamnat în „procesul grupului de complotişti, spioni şi sabotori" la muncă silnică pe viaţă, mort în închisoarea de la Aiud.
* Alexandru Marcu (n. 1894-d. 1955), profesor universitar de limbă şi cultură italiană, traducător din limba italiană, membru corespondent al Academiei Române, subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei. Mort în închisoarea Văcăreşti.
* Victor Valeriu Martinescu, (n. 1910 - d. 1994), scriitor român de avangardă. Ani grei de detenţie (1947-1952, 1958-1964) şi existenţă precară.
* Nicolae Mărgineanu, profesor de Psihologie la Universitatea din Cluj. A fost condamnat în 1948 - pentru activitatea în Asociaţia Româno-Americană - la 25 de ani închisoare pentru „crima de înaltă trădare". A fost eliberat după 16 ani de detenţie.
* Tiberiu Moşoiu, doctor în drept la Bruxelles, profesor de drept roman la Universitatea din Cluj, guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
* Dumitru Munteanu-Râmnic, profesor de istorie, fost deputat şi senator. Mort la Sighet. * Ştefan Neniţescu (n. 1897), scriitor, a făcut parte din grupul de lectură din casa "Slătineanu", alături de Dinu Pillat, Vladimir Streinu, Remus Nicolescu şi alţii. A fost deţinut timp de 18 ani în închisoarea de la Gherla.
* Remus Nicolescu, deţinut pentru mulţi ani în închisoarea de la Gherla. * Ion I. Nistor (n. 1876 - d. 1960), membru al Academiei Române, politician în Basarabia şi România. Membru in Sfatul Ţării de la Chişinău în 1918. Închis la Sighet între 1950 şi 1955.
* Constantin Noica (n. 1909 - d. 1987), filosof şi eseist, după zece ani de domiciliu forţat în Câmpulung-Muscel, este condamnat în 1958 la 25 de ani de închisoare pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. Eliberat în 1964 împreună cu alţi deţinuţi politici. * Alexandru Ottulescu, guvernator al BNR, mort la Sighet
* Augustin Pacha (n. 1870]] - d. 1954), episcop romano-catolic de Timişoara, condamnat la 18 ani de închisoare în procesul „spionilor Vaticanului" din 1951. A murit după eliberare în 1954. * Constantin Pantazi (n. 1888-d. 1958), general, fost ministru al Apărării, condamnat la moarte în 1946, i se comută pedeapsa la închisoare pe viaţă. Mort în închisoare în 1958. * Şerban Papacostea, deţinut în închisoarea din Sighet.
* Ion Pantazi, ofiţer activ, fiul generalului Constantin Pantazi, a fost arestat în 1946, a executat 16 ani de închisoare la Aiud, Gherla etc.
* Nicolae Păiş, contraamiral, şef de Stat Major la Marină. Mort la Sighet.
* Constantin Titel Petrescu (d. 1957), lider al Partidului Social-Democrat din România, s-a opus fuziunii cu partidul comunist. Arestat la 6 mai 1948. Deţinut la Jilava şi Sighet, eliberat după şapte ani, în 1955. Deces doi ani mai târziu.
* Ion Petrovici (n. 1882), filosof, profesor universitar, fost Ministru al Educaţiei Naţionale. A fost închis timp de 20 de ani în închisoarea din Sighet.
* Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat, el însuşi poet. Condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. A ispăşit cea mai mare parte din pedeapsă în închisoarea din Gherla.
* Virgil Potârcă, licenţiat în Drept la Paris, fost ministru de Justiţie (1932). Mort în închisoarea din Sighet.
* Mihail I. Racoviţă, general de corp de armată, fost ministru al Apărării Naţionale. Mort în închisoarea din Sighet.
* Ion Răşcanu, general de corp de armată, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, fost primar al oraşului Bucureşti (1942-1944). A murit în închisoarea din Sighet.
* Victor Roşca, (n. 1926), inginer; a fost deţinut politic între 1948 - 1951 şi 1959 - 1963.
* Hans Otto Roth, doctor în drept, jurnalist, deputat în parlament (1919-1938). A fost arestat în 1948 şi 1952. A murit în 1953 în închisoarea pentru deţinuţi politici din Ghencea, Bucureşti.
* Barbu Slătineanu, etnograf; în locuinţa lui se adunau intelectuali care citeau din publicaţii interzise. Mort după câteva zile în detenţie, fiind grav bolnav de diabet şi dependent de injecţia zilnică de insulină.
* Nicolae Steinhardt, (n. 1912 - d. 1989), doctor în drept, scriitor. În 1958 refuză să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica la procesul înscenat acestuia. Este el însuşi condamnat la 13 ani muncă silnică.
* Vladimir Streinu (n. 1902 - d. 1970), scriitor şi critic literar, a făcut parte din grupul de lectură din casa Slătineanu. A fost deţinut între 1959 şi 1962 în închisoarea de la Gherla. * Ioan Suciu, episcop greco-catolic de Oradea, administrator apostolic al Mitropoliei din Blaj. În urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet, unde a murit.
* Gheorghe Taşcă, doctor în Economie la Paris, profesor la Academia Comercială din Bucureşti, fost ministru al Industriei şi Comerţului (1932). Mort la Sighet. * Constant Tonegaru (n. 1919 - d. 1952), poet, este arestat în 1947 şi torturat în beciurile Securităţii. Moare prematur la scurt timp după ieşirea din închisoare.
* Petre Ţuţea (n. 1902-d. 1991), economist şi filosof, deţinut politic timp de 13 ani.
* Nicole Valéry-Grossu, născută Nicoleta Valeria Bruteanu, (n. 1919, la Turnu Măgurele - d. 1996, la Paris, Franţa) a fost o scriitoare şi jurnalistă română. Redactor la ziarul Dreptatea, organ al PNŢ, a fost arestată în 1949 şi închisă, fără condamnare, timp de 4 ani.
* Vasile Voiculescu (n. 1884 - d. 1963), medic, cunoscut mai ales ca poet. A suferit 4 ani de detenţie în închisoarea de la Gherla (1958-1962). Moare doborât de boală la câteva luni după ce a fost eliberat.
* Mircea Vulcănescu, filosof, scriitor şi ministru; din grupul din jurul revistei Gândirea. A murit în închisoarea de la Aiud.
* Valer Bejan - n. 22 mai 1906 în Hunedoara, fiul lui Valer şi Elena, funcţionari. Apartenenţa politică în trecut: Partidul Naţional Liberal. Avere: nu posedă. Originea socială: mic burghez. În 1958 era funcţionar. A fost arestat şi condamnat la 20 ani muncă silnică pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Deţinut în perioada 25 iunie 1958 - 29 iulie 1964 în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Salcia, Periprava, Salcia, Gherla, Deva, Jilava, Galaţi, Ostrov, Galaţi, Jilava, Botoşani, Văcăreşti, Botoşani. (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava) Potrivit lui Cicerone Ioniţoiu Valer Bejan era notar.
* Dumitru Iacob - n. 25 martie 1926, în Laz reg. Hunedoara, fiul lui Ghiorghe şi Maria. Ocupaţia părinţilor: agricultori. Domiciliat în Hunedoara, str.O.M..Bloc nr. 22 ap.15. Studii: Facultatea de Tehnologie, în 1958 era angajat ca inginer. Nici în trecut nici la data arestării nu a avut avere. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În trecut nu a fost încadrat politic, la data arestării era membru al Partidului Muncitoresc Român. A fost arestat în 26 octombrie 1958 şi condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.) A fost graţiat în 14 ianuarie 1963 în baza Decretului 5/1963. A fost deţinut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 07.07.1959), Jilava (07.07.1959 - 17.09.1959), Galaţi (17.09.1959 - 29.09.1959), Salcia (29.09.1959 - 10.01.1960), Aiud (10.01.1960 - 14.01.1963). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava).
* Ioan Isac - n. 2 februarie 1897 în comuna Zlaşti, raion Hunedoara, fiul lui Iovică şi Sânziana. Studii: 6 clase primare. Originea socială: chiabur. Nu a fost încadrat politic. În trecut a avut 13 ha, 1 casă, 1 moară, la data arestării (26.10.1958) avea 13 ha, 1 casă, 2 cai. În 1958 era agricultor şi domicilia în com. Zlaşti, nr 110, raion Hunedoara. A fost arestat şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). A murit în 27 martie 1960 în închisoarea Gherla. A fost deţinut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 27.03.1960). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Victor Isac - n. 29 decembrie 1917 în comuna Zlaşti raionul Hunedoara, fiul lui Simion şi Galenia, agricultori. Studii: licenţiat în filozofie, membru al Partidului Naţional Ţărănesc. În 1958 era controlor ethnic, domicilia în Hunedoara, str. Nicolae Bălcescu, nr. 38, avea 0.54 ha pământ, era căsătorit şi avea 2 băieţi. Antecedente penale: a mai fost condamnat 5 ani pentru uneltire în 1945. A fost arestat 10 aprilie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Prin Decretul Lege 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 31 iulie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva (10.04.1958 – 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 17.09.1959), Galaţi (17.09.1959 - 2.11.1960), Botoşani (2.11.1960 - 11.03.1964), Aiud (11.03/1964 - 31.07.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Lazăr Lobonţ - n. 8 aprilie 1913 în Ghelari raionul Hunedoara, fiul lui Nicolae şi Carolina. Ocupaţia părinţilor: muncitori (decedaţi). Studii: 3 clase profesională. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Avere: 1,25 ari. Originea socială: muncitor. În 1958 lucra ca muncitor turnător şi domicilia în Ghelari. Starea civilă: căsătorit, 2 băieţi şi o fată. A fost arestat în 23 iunie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru insurectie armată. În baza Decretului 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 18 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Gherla (27.03.1959 - 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 18.04.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Cornel Lupu - n. 29 august 1925 în Orăştie regiunea Hunedoara, fiul lui Gheorghe şi Sofia. Ocupaţia părinţilor agricultori (decedaţi). Studii: 4 clase liceu. Apartenenţa politică în trecut: neîncadrat politic. Nu avea avere. Originea socială: mic burghez. Starea civilă: căsătorit, un fiu şi o fată. În 1958 era angajat ca impiegat şi domicilia în Orăştie. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru „insurecţie armată". Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 24 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 24.06.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Petru Lupu - n. 31 ianuarie 1911 în comuna Geoagiu raion Orăştie, regiunea Hunedoara, fiul lui Dimian şi Rodica, agricultori. Studii 6 clase primare, 3 de ucenic. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Avere: 1 casă. Originea socială: ţăran mijlocaş. În 1958 era angajat ca instalator şi domicilia în Orăştie, str. Victor Babeş. nr. 11. Starea civilă: căsătorit. A fost arestat în 24 iunie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată. Prin Decretul 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 25 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva (24.06.1958 - 27.03.1959), Gherla (27.03.1959 – 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 25.06.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Gheorghe Marina - n. 25 ianuarie 1902 în com. Băiţa raionul Brad, reg. Hunedoara, fiul lui Gheorghe şi Floarea, muncitori. Studii: 5 clase primare. Avere: 2,2 ha. Originea socială: muncitor. În trecut tăbăcar, în 1958 fochist, locuia în Orăştie. A fost arestat în 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată. Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Ioan Nistor - n. 20 mai 1910 în comuna Romos raion Orăştie, regiunea Hunedoara, fiul lui Ioan şi Elisabeta, agricultori. Studii: Şcoala de Arte şi Meserii. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Nu a avut avere în trecut. Starea civilă: căsătorit, are un băiat şi o fată. În trecut a lucrat ca maistru, în 1958 lucra ca muncitor şi domicilia în Hunedoara, str. V. Roaită, nr. 36. A fost arestat în 21 aprilie 1958 şi condamnat pentru uneltire contra ordinii sociale, crimă de moarte, insurecţie armată. La rubrica „data eliberării" apare data de 16 ianuarie 1959, probabil data la care a fost executat. A fost deţinut în penitenciarele Deva (21.04.1958 - 28.11.1958), Gherla (28.11.1958 - 16.01.1959). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Ioachim Păcurar - n. 4 septembrie 1903 în Zlaşti raion Hunedoara, fiul lui Nicolae şi Ana. Ocupaţia părinţilor agricultori. Studii 6 clase primare. Fără apartenenţă politică. Originea socială: ţăran mijlocaş. Ocupaţia şi locul de muncă: în trecut agricultor. Averea în trecut şi la data arestării: 5,70 ari. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În 1958 lucra ca acar şi domicilia în Zlaşti, nr. 104. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Ioan Popa - n. 15 noiembrie 1899 în com. Teliuc reg. Hunedoara, fiul lui Ioan şi Maria. Ocupaţia părinţilor: miner-casnică (decedaţi). Studii: 6 clase primare. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Averea în trecut şi la data arestării: 79 ari pământ arabil, 1 casă. Starea civilă: căsătorit. În 1958 era pensionar şi domicilia în com. Teliuc. A fost arestat la 15 aprilie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat la 23 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Aiud. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Constantin Rugină - n. 17 mai 1925 în com. Gălăutaş raion Topliţa, regiunea Autonomă Maghiară, fiul lui Ioan şi Elena, agricultori. Studii 7 clase primare, 4 profesionale. Nu a avut apartenenţă politică. Nu a avut avere. În 1958 era instalator apă şi domicilia în Hunedoara. A fost arestat în 26.10.1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 15 aprilie 1964. A fost deţinut în penitenciarele: Deva, Jilava, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Iosif Scurtu - n. 25 septembrie 1885 în satul Boj raion Hunedoara, fiul lui Apostol şi Maria. Ocupaţia părinţilor: fermieri (decedaţi). Studii 4 clase primare. Nu a fost încadrat politic. Starea civilă: căsătorit, avea două fete. Originea socială: chiabur. Avere: 4 ha pământ. În trecut a fost pădurar, în 1958 era pensionar şi domicilia în satul Boj, raion Hunedoara. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru uneltire. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A murit în 15 septembrie 1963 în închisoarea de la Gherla. Decesul a fost înregistrat la Sfatul Popular Gherla cu nr. 91/1963. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Dumitru Stana - n. 9 noiembrie 1902 în Albeni, raion Glod, regiunea Craiova, fiul lui Nistor şi Salomia, agricultori. Studii: şcoala normală. În trecut fusese membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Avere la data arestării 2,98 ha. Fost învăţător, în 1958 locuia în Hunedoara şi era angajat ca miner. A fost arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (art. 211). A fost deţinut în perioada 26 octombrie 1958 – 29 iulie 1964. A trecut prin penitenciarele: Deva, Jilava, Galaţi, Botoşani, Aiud. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava).
* Constantin Argetoianu, fost ministru de Justiţie (1918), ministru de Finanţe (1920), ministru de Interne (1931-1932), a murit în închisoarea din Sighet.
* Ioan Bălan, episcop greco-catolic de Lugoj, deţinut în casa patriarhală de la Dragoslavele, iar în 1950, în urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet.
* Sebastian Bornemisa (n. 1890 - d. 1953), gazetar, ministru secretar de stat la Cultură între 1937 - 1938, fost primar al Clujului şi al Orăştiei, mort în închisoarea Sighet.
* Constantin I.C. Brătianu, preşedinte al Partidului Naţional-Liberal. A murit în 1952 în închisoarea din Sighet.
* Gheorghe I. Brătianu (n. 1898 - d. 1953), istoric, profesor universitar. Nu a putut suporta torturile suferite, s-a sinucis prin strangulare în închisoarea din Sighet.
* Dumitru Burileanu, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet. * Ion Caraion (n. 1923 - d. 1986), poet; între 1950 - 1955 deţinut în închisorile de la Malmaison şi Jilava, apoi la Canalul Dunăre - Marea Neagră. În 1958 condamnat la moarte pentru „trădare", apoi - prin comutare - la muncă silnică pe viaţă. Eliberat în 1964. Din 1981 a trăit în exil în Elveţia, unde a murit în 1986.
* Ion Cămărăşescu, licenţiat în drept la Paris, fost ministru de Interne (1921-1922), mort în închisoarea din Sighet.
* Tit-Liviu Chinezu, episcop greco-catolic, studii la Roma, profesor de filosofie la academia teologică din Blaj. În urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet, unde a murit.
* Ion Şerban Christu, doctor în drept la Paris, fost ministru (1934-1940). Mort la Sighet.
* Gavril Constantinescu (n. 1900 - d. 1961), învăţător în comuna Tătuleşti (Judeţul Olt), arestat în 1952. După ani îndelungaţi de detenţiune la Gherla, Aiud şi Canalul Dunăre-Marea Neagră, eliberat cu sănătatea slăbită şi moare în 1961.
* Tancred Constantinescu, inginer, fost ministru al Industriei şi Comerţului (1923-1926). Mort la Sighet. * Constantin (Ticu) Dumitrescu (n. 1928), încă din liceu activ în organizaţia de tineret a Partidului Naţional-Ţărănesc. Permanent hărţuit de autorităţi, arestat şi torturat, în mai multe rânduri întemniţat.
* Grigore Dumitrescu, profesor de Drept Roman la Universitatea din Bucureşti, fost guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
* Dumitrescu Haralambie, ofiţer veteran de război. Deţinut în închisoarea de la Aiud şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră.
* Radu Dumitrescu-Gyr, poet, 20 de ani din viaţă petrecuţi în închisoare. Poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane (1958) i-a atras condamnarea la moarte, pedeapsă comutată după un an la muncă silnică pe viaţă.
* Anton Durcovici, episcop catolic de Iaşi. Mort la Sighet.
* Horia Cosmovici (n. 1909 - d. 1998), avocat, preot, pictor; 18 ani de detenţie politică.
* Ion Flueraş (n. 1882- d. 1953), lider al Partidului Social-Democrat din Transilvania, ministru al sănătăţii în Consiliul Dirigent al Transilvaniei. Arestat în 1948. Decedat la Gherla la 7 iunie 1953, la vârsta de 71 de ani.
* Onisifor Ghibu, profesor universitar, arestat la 22 martie 1945 şi internat în lagărul de la Caracal.
* Stan Ghiţescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (1926), fost ministru al Muncii. Mort la Sighet.
* Anton Golopenţia, sociolog, discipol al profesorului Dimitrie Gusti, arestat în 1950, moare un an şi jumătate mai târziu în penitenciarul Văcăreşti.
* Paul Goma (n. 1935), scriitor. În repetate rânduri arestat şi interogat. În anii 1956 - 1958 în închisoare, apoi până în 1963 cu domiciliu obligatoriu la Lăţeşti, azi Borduşani, Bărăgan. Arestat din nou în 1977, este eliberat şi reuşeşte să plece în Franţa.
* Gheorghe Grigorovici (n. 1871- d. 1950), lider social-democrat bucovinean, militant pentru unitatea naţional-politică a românilor şi pentru dreptate socială, deputat şi senator, mort în închisoarea Văcăreşti.
* Sergiu Grossu (n. 1920), teolog şi scriitor român
* Ion Gruia, profesor de drept constituţional la Universitatea din Bucureşti, fost ministru de Justiţie (1940). Mort la Sighet.
* Iuliu Hossu (n. 1885-d. 1970), cardinal greco-catolic şi doctor în filosofie. Vicepreşedinte al Sfatului Naţional de la Alba-Iulia, la 1 decembrie 1918. Închis din motive de conştiinţă între 1948 şi 1955, apoi cu domiciliu forţat până la sfârşitul vieţii (1970).
* Ion Ioanid, (n. 1926-d. 2003), student la drept, apoi exmatriculat. Arestat în 1952, acuzat de spionaj şi condamnat la 20 de ani muncă silnică. Eliberat în 1964. Autorul monumentalei monografii în cinci volume: Închisoarea noastră cea de toate zilele. * Dimitrie Iov (n. 1908 - d. 1959), directorul Teatrului Naţional din Iaşi
* Ion Jovin, medic, profesor la facultatea de medicină din Bucureşti, arestat în 1948 pentru motivul de a fi fost medicul lui Iuliu Maniu.
* Alexandru Lapedatu, profesor de Istorie la Universitatea din Cluj, secretar general al Academiei Române, fost ministru al Cultelor şi Artelor. Arestat la vârsta de 75 de ani; mort la Sighet. * Ion I. Lapedatu, fost ministru de Finanţe, guvernator al Băncii Naţionale, membru de onoare al Academiei Române. Mort la Sighet.
* Ion Macovei, fost director al CFR, fost ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor. Mort la Sighet.
* Iuliu Maniu (n. 1873 - d. 1953), unul din cei mai importanţi oameni de stat din istoria României, Preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc din România, fost prim-ministru, mort în închisoarea de la Sighet.
* Mihail Manoilescu, fost ministru, fost rezident regal; mort în închisoarea din Sighet.
* Ion Manolescu-Strunga, doctor în economie la Berlin, fost ministru al Industriei şi Comerţului. Mort la Sighet.
* Gheorghe Manu (n. 1903-d. 1961), fizician, coordonator al mişcării naţionale de rezistenţă (1945-1948), condamnat în „procesul grupului de complotişti, spioni şi sabotori" la muncă silnică pe viaţă, mort în închisoarea de la Aiud.
* Alexandru Marcu (n. 1894-d. 1955), profesor universitar de limbă şi cultură italiană, traducător din limba italiană, membru corespondent al Academiei Române, subsecretar de Stat în Ministerul Propagandei. Mort în închisoarea Văcăreşti.
* Victor Valeriu Martinescu, (n. 1910 - d. 1994), scriitor român de avangardă. Ani grei de detenţie (1947-1952, 1958-1964) şi existenţă precară.
* Nicolae Mărgineanu, profesor de Psihologie la Universitatea din Cluj. A fost condamnat în 1948 - pentru activitatea în Asociaţia Româno-Americană - la 25 de ani închisoare pentru „crima de înaltă trădare". A fost eliberat după 16 ani de detenţie.
* Tiberiu Moşoiu, doctor în drept la Bruxelles, profesor de drept roman la Universitatea din Cluj, guvernator al Băncii Naţionale. Mort la Sighet.
* Dumitru Munteanu-Râmnic, profesor de istorie, fost deputat şi senator. Mort la Sighet. * Ştefan Neniţescu (n. 1897), scriitor, a făcut parte din grupul de lectură din casa "Slătineanu", alături de Dinu Pillat, Vladimir Streinu, Remus Nicolescu şi alţii. A fost deţinut timp de 18 ani în închisoarea de la Gherla.
* Remus Nicolescu, deţinut pentru mulţi ani în închisoarea de la Gherla. * Ion I. Nistor (n. 1876 - d. 1960), membru al Academiei Române, politician în Basarabia şi România. Membru in Sfatul Ţării de la Chişinău în 1918. Închis la Sighet între 1950 şi 1955.
* Constantin Noica (n. 1909 - d. 1987), filosof şi eseist, după zece ani de domiciliu forţat în Câmpulung-Muscel, este condamnat în 1958 la 25 de ani de închisoare pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. Eliberat în 1964 împreună cu alţi deţinuţi politici. * Alexandru Ottulescu, guvernator al BNR, mort la Sighet
* Augustin Pacha (n. 1870]] - d. 1954), episcop romano-catolic de Timişoara, condamnat la 18 ani de închisoare în procesul „spionilor Vaticanului" din 1951. A murit după eliberare în 1954. * Constantin Pantazi (n. 1888-d. 1958), general, fost ministru al Apărării, condamnat la moarte în 1946, i se comută pedeapsa la închisoare pe viaţă. Mort în închisoare în 1958. * Şerban Papacostea, deţinut în închisoarea din Sighet.
* Ion Pantazi, ofiţer activ, fiul generalului Constantin Pantazi, a fost arestat în 1946, a executat 16 ani de închisoare la Aiud, Gherla etc.
* Nicolae Păiş, contraamiral, şef de Stat Major la Marină. Mort la Sighet.
* Constantin Titel Petrescu (d. 1957), lider al Partidului Social-Democrat din România, s-a opus fuziunii cu partidul comunist. Arestat la 6 mai 1948. Deţinut la Jilava şi Sighet, eliberat după şapte ani, în 1955. Deces doi ani mai târziu.
* Ion Petrovici (n. 1882), filosof, profesor universitar, fost Ministru al Educaţiei Naţionale. A fost închis timp de 20 de ani în închisoarea din Sighet.
* Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat, el însuşi poet. Condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru pretinsă conspiraţie împotriva statului. A ispăşit cea mai mare parte din pedeapsă în închisoarea din Gherla.
* Virgil Potârcă, licenţiat în Drept la Paris, fost ministru de Justiţie (1932). Mort în închisoarea din Sighet.
* Mihail I. Racoviţă, general de corp de armată, fost ministru al Apărării Naţionale. Mort în închisoarea din Sighet.
* Ion Răşcanu, general de corp de armată, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, fost primar al oraşului Bucureşti (1942-1944). A murit în închisoarea din Sighet.
* Victor Roşca, (n. 1926), inginer; a fost deţinut politic între 1948 - 1951 şi 1959 - 1963.
* Hans Otto Roth, doctor în drept, jurnalist, deputat în parlament (1919-1938). A fost arestat în 1948 şi 1952. A murit în 1953 în închisoarea pentru deţinuţi politici din Ghencea, Bucureşti.
* Barbu Slătineanu, etnograf; în locuinţa lui se adunau intelectuali care citeau din publicaţii interzise. Mort după câteva zile în detenţie, fiind grav bolnav de diabet şi dependent de injecţia zilnică de insulină.
* Nicolae Steinhardt, (n. 1912 - d. 1989), doctor în drept, scriitor. În 1958 refuză să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica la procesul înscenat acestuia. Este el însuşi condamnat la 13 ani muncă silnică.
* Vladimir Streinu (n. 1902 - d. 1970), scriitor şi critic literar, a făcut parte din grupul de lectură din casa Slătineanu. A fost deţinut între 1959 şi 1962 în închisoarea de la Gherla. * Ioan Suciu, episcop greco-catolic de Oradea, administrator apostolic al Mitropoliei din Blaj. În urma refuzului de a trece la BOR, a fost încarcerat în închisoarea Sighet, unde a murit.
* Gheorghe Taşcă, doctor în Economie la Paris, profesor la Academia Comercială din Bucureşti, fost ministru al Industriei şi Comerţului (1932). Mort la Sighet. * Constant Tonegaru (n. 1919 - d. 1952), poet, este arestat în 1947 şi torturat în beciurile Securităţii. Moare prematur la scurt timp după ieşirea din închisoare.
* Petre Ţuţea (n. 1902-d. 1991), economist şi filosof, deţinut politic timp de 13 ani.
* Nicole Valéry-Grossu, născută Nicoleta Valeria Bruteanu, (n. 1919, la Turnu Măgurele - d. 1996, la Paris, Franţa) a fost o scriitoare şi jurnalistă română. Redactor la ziarul Dreptatea, organ al PNŢ, a fost arestată în 1949 şi închisă, fără condamnare, timp de 4 ani.
* Vasile Voiculescu (n. 1884 - d. 1963), medic, cunoscut mai ales ca poet. A suferit 4 ani de detenţie în închisoarea de la Gherla (1958-1962). Moare doborât de boală la câteva luni după ce a fost eliberat.
* Mircea Vulcănescu, filosof, scriitor şi ministru; din grupul din jurul revistei Gândirea. A murit în închisoarea de la Aiud.
* Valer Bejan - n. 22 mai 1906 în Hunedoara, fiul lui Valer şi Elena, funcţionari. Apartenenţa politică în trecut: Partidul Naţional Liberal. Avere: nu posedă. Originea socială: mic burghez. În 1958 era funcţionar. A fost arestat şi condamnat la 20 ani muncă silnică pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Deţinut în perioada 25 iunie 1958 - 29 iulie 1964 în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Salcia, Periprava, Salcia, Gherla, Deva, Jilava, Galaţi, Ostrov, Galaţi, Jilava, Botoşani, Văcăreşti, Botoşani. (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava) Potrivit lui Cicerone Ioniţoiu Valer Bejan era notar.
* Dumitru Iacob - n. 25 martie 1926, în Laz reg. Hunedoara, fiul lui Ghiorghe şi Maria. Ocupaţia părinţilor: agricultori. Domiciliat în Hunedoara, str.O.M..Bloc nr. 22 ap.15. Studii: Facultatea de Tehnologie, în 1958 era angajat ca inginer. Nici în trecut nici la data arestării nu a avut avere. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În trecut nu a fost încadrat politic, la data arestării era membru al Partidului Muncitoresc Român. A fost arestat în 26 octombrie 1958 şi condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.) A fost graţiat în 14 ianuarie 1963 în baza Decretului 5/1963. A fost deţinut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 07.07.1959), Jilava (07.07.1959 - 17.09.1959), Galaţi (17.09.1959 - 29.09.1959), Salcia (29.09.1959 - 10.01.1960), Aiud (10.01.1960 - 14.01.1963). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava).
* Ioan Isac - n. 2 februarie 1897 în comuna Zlaşti, raion Hunedoara, fiul lui Iovică şi Sânziana. Studii: 6 clase primare. Originea socială: chiabur. Nu a fost încadrat politic. În trecut a avut 13 ha, 1 casă, 1 moară, la data arestării (26.10.1958) avea 13 ha, 1 casă, 2 cai. În 1958 era agricultor şi domicilia în com. Zlaşti, nr 110, raion Hunedoara. A fost arestat şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). A murit în 27 martie 1960 în închisoarea Gherla. A fost deţinut în penitenciarele: Deva (26.10.1958 - 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 27.03.1960). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Victor Isac - n. 29 decembrie 1917 în comuna Zlaşti raionul Hunedoara, fiul lui Simion şi Galenia, agricultori. Studii: licenţiat în filozofie, membru al Partidului Naţional Ţărănesc. În 1958 era controlor ethnic, domicilia în Hunedoara, str. Nicolae Bălcescu, nr. 38, avea 0.54 ha pământ, era căsătorit şi avea 2 băieţi. Antecedente penale: a mai fost condamnat 5 ani pentru uneltire în 1945. A fost arestat 10 aprilie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru uneltire contra ordinii sociale (art. 209 C.P.). Prin Decretul Lege 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 31 iulie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva (10.04.1958 – 14.07.1959), Jilava (14.07.1959 - 17.09.1959), Galaţi (17.09.1959 - 2.11.1960), Botoşani (2.11.1960 - 11.03.1964), Aiud (11.03/1964 - 31.07.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Lazăr Lobonţ - n. 8 aprilie 1913 în Ghelari raionul Hunedoara, fiul lui Nicolae şi Carolina. Ocupaţia părinţilor: muncitori (decedaţi). Studii: 3 clase profesională. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Avere: 1,25 ari. Originea socială: muncitor. În 1958 lucra ca muncitor turnător şi domicilia în Ghelari. Starea civilă: căsătorit, 2 băieţi şi o fată. A fost arestat în 23 iunie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru insurectie armată. În baza Decretului 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 18 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Gherla (27.03.1959 - 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 18.04.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Cornel Lupu - n. 29 august 1925 în Orăştie regiunea Hunedoara, fiul lui Gheorghe şi Sofia. Ocupaţia părinţilor agricultori (decedaţi). Studii: 4 clase liceu. Apartenenţa politică în trecut: neîncadrat politic. Nu avea avere. Originea socială: mic burghez. Starea civilă: căsătorit, un fiu şi o fată. În 1958 era angajat ca impiegat şi domicilia în Orăştie. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru „insurecţie armată". Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 24 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava (14.07.1959 - 16.07.1959), Gherla (16.07.1959 - 24.06.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Petru Lupu - n. 31 ianuarie 1911 în comuna Geoagiu raion Orăştie, regiunea Hunedoara, fiul lui Dimian şi Rodica, agricultori. Studii 6 clase primare, 3 de ucenic. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Avere: 1 casă. Originea socială: ţăran mijlocaş. În 1958 era angajat ca instalator şi domicilia în Orăştie, str. Victor Babeş. nr. 11. Starea civilă: căsătorit. A fost arestat în 24 iunie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată. Prin Decretul 5/1963 i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat în 25 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva (24.06.1958 - 27.03.1959), Gherla (27.03.1959 – 10.09.1959), Aiud (10.09.1959 - 25.06.1964). (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Gheorghe Marina - n. 25 ianuarie 1902 în com. Băiţa raionul Brad, reg. Hunedoara, fiul lui Gheorghe şi Floarea, muncitori. Studii: 5 clase primare. Avere: 2,2 ha. Originea socială: muncitor. În trecut tăbăcar, în 1958 fochist, locuia în Orăştie. A fost arestat în 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată. Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, AANP Jilava)
* Ioan Nistor - n. 20 mai 1910 în comuna Romos raion Orăştie, regiunea Hunedoara, fiul lui Ioan şi Elisabeta, agricultori. Studii: Şcoala de Arte şi Meserii. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Nu a avut avere în trecut. Starea civilă: căsătorit, are un băiat şi o fată. În trecut a lucrat ca maistru, în 1958 lucra ca muncitor şi domicilia în Hunedoara, str. V. Roaită, nr. 36. A fost arestat în 21 aprilie 1958 şi condamnat pentru uneltire contra ordinii sociale, crimă de moarte, insurecţie armată. La rubrica „data eliberării" apare data de 16 ianuarie 1959, probabil data la care a fost executat. A fost deţinut în penitenciarele Deva (21.04.1958 - 28.11.1958), Gherla (28.11.1958 - 16.01.1959). (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Ioachim Păcurar - n. 4 septembrie 1903 în Zlaşti raion Hunedoara, fiul lui Nicolae şi Ana. Ocupaţia părinţilor agricultori. Studii 6 clase primare. Fără apartenenţă politică. Originea socială: ţăran mijlocaş. Ocupaţia şi locul de muncă: în trecut agricultor. Averea în trecut şi la data arestării: 5,70 ari. Starea civilă: căsătorit, are o fată. În 1958 lucra ca acar şi domicilia în Zlaşti, nr. 104. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 16 aprilie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Ioan Popa - n. 15 noiembrie 1899 în com. Teliuc reg. Hunedoara, fiul lui Ioan şi Maria. Ocupaţia părinţilor: miner-casnică (decedaţi). Studii: 6 clase primare. Apartenenţa politică în trecut: Mişcarea Legionară. Averea în trecut şi la data arestării: 79 ari pământ arabil, 1 casă. Starea civilă: căsătorit. În 1958 era pensionar şi domicilia în com. Teliuc. A fost arestat la 15 aprilie 1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (Art. 211, C.P.). Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i se comută pedeapsa la 25 ani. A fost eliberat la 23 iunie 1964. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Aiud. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Constantin Rugină - n. 17 mai 1925 în com. Gălăutaş raion Topliţa, regiunea Autonomă Maghiară, fiul lui Ioan şi Elena, agricultori. Studii 7 clase primare, 4 profesionale. Nu a avut apartenenţă politică. Nu a avut avere. În 1958 era instalator apă şi domicilia în Hunedoara. A fost arestat în 26.10.1958 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A fost eliberat în 15 aprilie 1964. A fost deţinut în penitenciarele: Deva, Jilava, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Iosif Scurtu - n. 25 septembrie 1885 în satul Boj raion Hunedoara, fiul lui Apostol şi Maria. Ocupaţia părinţilor: fermieri (decedaţi). Studii 4 clase primare. Nu a fost încadrat politic. Starea civilă: căsătorit, avea două fete. Originea socială: chiabur. Avere: 4 ha pământ. În trecut a fost pădurar, în 1958 era pensionar şi domicilia în satul Boj, raion Hunedoara. A fost arestat la 26 octombrie 1958 şi condamnat la temniţă grea pe viaţă pentru uneltire. Prin Decretul 5/1963 al Consiliului de Stat i s-a redus pedeapsa la 25 ani muncă silnică. A murit în 15 septembrie 1963 în închisoarea de la Gherla. Decesul a fost înregistrat la Sfatul Popular Gherla cu nr. 91/1963. A fost deţinut în următoarele penitenciare: Deva, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, Gherla. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava)
* Dumitru Stana - n. 9 noiembrie 1902 în Albeni, raion Glod, regiunea Craiova, fiul lui Nistor şi Salomia, agricultori. Studii: şcoala normală. În trecut fusese membru al Partidului Naţional Ţărănesc. Avere la data arestării 2,98 ha. Fost învăţător, în 1958 locuia în Hunedoara şi era angajat ca miner. A fost arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de insurecţie armată (art. 211). A fost deţinut în perioada 26 octombrie 1958 – 29 iulie 1964. A trecut prin penitenciarele: Deva, Jilava, Galaţi, Botoşani, Aiud. (Informaţii din fişa matricolă penală, A.D.G.P. Jilava).
Subscribe to:
Posts (Atom)
